Grecism

  • 91invita — INVITÁ, invít, vb. I. tranz. A ruga pe cineva să se prezinte undeva sau să participe la ceva; a chema; a convoca; a pofti. ♦ A soma. Te invit să ieşi. – Din fr. inviter, lat. invitare. Trimis de valeriu, 21.07.2003. Sursa: DEX 98  INVITÁ vb. 1.… …

    Dicționar Român

  • 92isihie — ISIHÍE s.f. (Grecism înv.) Linişte, odihnă, tihnă. – Din ngr. isihía. Trimis de valeriu, 21.07.2003. Sursa: DEX 98  ISIHÍE s. v. linişte, pace, tihnă. Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonime  isihíe s. f., art …

    Dicționar Român

  • 93istericale — ISTERICÁLE s.f. pl. (fam.) Acces, criză de isterie. – Din ngr. isteriká. Trimis de valeriu, 21.07.2003. Sursa: DEX 98  ISTERICÁLE s. pl. (med.) (fam.) nevricale (pl.), (grecism …

    Dicționar Român

  • 94izbuti — IZBUTÍ, izbutesc, vb. IV. tranz. şi intranz. A duce ceva la bun sfârşit; a reuşi, a izbândi. – et. nec. Trimis de valeriu, 28.03.2007. Sursa: DEX 98  A izbuti ≠ a eşua Trimis de siveco, 25.09.2007. Sursa: Antonime  IZBUTÍ vb. 1. a reuşi,… …

    Dicționar Român

  • 95judecător — JUDECĂTÓR, OÁRE, judecători, oare, s.m. şi f. 1. Funcţionar de stat, numit sau ales, care soluţionează pe calea justiţiei procesele prin pronunţarea unei hotărâri; judeţ (I, 2), jude (4). 2. Persoană solicitată să şi spună părerea într o… …

    Dicționar Român

  • 96junghi — JUNGHI, junghiuri, s.n. 1. Durere vie, pătrunzătoare, de scurtă durată, mai ales în spate, în regiunea intercostală, la piept sau la încheieturi; junghietură, înjunghietură. 2. (înv.) Jungher. – Din junghia (derivat regresiv). Trimis de cata,… …

    Dicționar Român

  • 97junghietură — JUNGHIETÚRĂ, junghieturi, s.f. (pop.) 1. Junghi (1). 2. Articulaţia coloanei vertebrale cu baza craniului; p.ext. gât, grumaz. [pr.: ghi e ] – Junghia + suf. ătură. Trimis de cata, 14.03.2002. Sursa: DEX 98  JUNGHIETÚRĂ s. (med.) înjunghietură,… …

    Dicționar Român

  • 98legătură — LEGĂTÚRĂ, legături, s.f. I. 1. Legare; mod de a uni două corpuri, prin care se limitează mobilitatea lor relativă şi care permite de obicei transmiterea unor mişcări de la unul la celălalt; joncţiune. ♦ spec. Mod de împletire a firelor de urzeală …

    Dicționar Român

  • 99loghiotat — LOGHIÓTAT, loghiotaţi, s.m. (Grecism înv.) Învăţat grec; titlu dat dascălilor greci în epoca fanariotă. [acc. şi: loghiotát. – pr.: ghi o ] – Din ngr. loghiótatos. Trimis de LauraGellner, 25.05.2004. Sursa: DEX 98  loghiótat/loghiotát s. m. (sil …

    Dicționar Român

  • 100maimuţăreală — MAIMUŢĂREÁLĂ, maimuţăreli, s.f. 1. Faptul de a (se) maimuţări; imitaţie. 2. Gest sau atitudine afectată, grimasă, schimonoseală, maimuţărie. – Maimuţări + suf. eală. Trimis de claudia, 13.09.2007. Sursa: DEX 98  MAIMUŢĂREÁLĂ s. 1. maimuţărie,… …

    Dicționar Român